{"id":25,"date":"2018-09-23T18:28:04","date_gmt":"2018-09-23T18:28:04","guid":{"rendered":"http:\/\/satulbanului.ro\/\/?page_id=25"},"modified":"2019-01-30T12:30:38","modified_gmt":"2019-01-30T12:30:38","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/satulbanului.ro\/ro\/istoric\/","title":{"rendered":"Istoric"},"content":{"rendered":"

Satul Banului, poarta de intrare pe pitoreasca vale a Provitei, este primul sat dintre cele a\u0219ezate pe malurile Provitei ce aminte\u0219te de atmosfera satelor de deal \u0219i de munte.<\/p>\n

\"\"<\/a>
Satul Banului 1918-vedere de la r\u00e2pa \u0218oimului<\/figcaption><\/figure>\n

Satul Banului este atestat documentar \u00een anul 1526, odat\u0103 cu Satul Magurenii Stolnicesei. Este cea mai pitoreasc\u0103 zon\u0103 a comunei Magureni de ast\u0103zi \u0219i s-a dezvoltat p\u00e2n\u0103 \u00een 1897 ca satul Magurenii Banului.<\/p>\n

Este o zon\u0103 colinar\u0103, plin\u0103 de p\u0103duri, f\u00e2ne\u021be, paji\u0219ti \u0219i izvoare. Satul s-a format la intersec\u021bia a dou\u0103 drumuri comerciale extrem de importante, ambele dat\u00e2nd din perioada daco-roman\u0103. Cel mai important drum era Drumul Comercial pe care Dacii transportau sare de la Gura Ocni\u021bei prin Iedera \u0219i mai departe c\u0103tre Breaza. Acest drum f\u0103cea parte din \u201cDrumul Matasii\u201d. Cel de-al doilea drum, perpendicular pe primul, a ap\u0103rut odat\u0103 cu \u00eenchiderea drumului comercial ce lega Transilvania de Muntenia prin punctul Tabla Bu\u021bii \u0219i cu dezvoltarea Drumului Domniei de pe Valea Prahovei. Cea mai scurt\u0103 leg\u0103tur\u0103 a Bra\u0219ovului cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Dun\u0103rea \u0219i Marea Neagr\u0103 era prin Valea Prahovei, dar p\u00e2n\u0103 \u00een 1787-1791 c\u00e2nd austriecii se aflau \u00een stare de r\u0103zboi cu turcii \u0219i au t\u0103iat pe aici drum larg, transportul se f\u0103cea pe nou\u0103 poteci. Nici una dintre aceste poteci nu era practicabil\u0103 cu c\u0103ru\u021ba sau carul iar transportul de m\u0103rfuri se f\u0103cea sub forma des\u0103gilor pe animale. Toate cele nou\u0103 poteci plecau din acela\u0219i punct, Timisul de jos, \u0219i ajungeau \u00een acela\u0219i loc, Comarnic. De la Comarnic drumul mergea pe partea st\u00e2nga a r\u00e2ului Prahova p\u00e2n\u0103 la C\u00e2mpina unde era \u0219i Vama. Pentru cei care voiau s\u0103 ocoleasc\u0103 punctul vamal, \u0219i nu erau pu\u021bini aceia, Valea Provitei reprezenta cea mai bun\u0103 alternativ\u0103. Dup\u0103 ce ajungeau comercian\u021bii pe malul st\u00e2ng al Prahovei \u0219i ie\u0219eau din Comarnic, f\u0103ceau dreapta peste ap\u0103 c\u0103tre Gura Beliei, Valea T\u00e2rsei, \u0219i de aici mergeau \u00een jos pe Valea Provitei p\u00e2n\u0103 ce se intersectau cu drumul comercial al\u00a0 T\u00e2rgovi\u0219tei.\u00a0 Un alt drum comercial important care ocolea v\u0103mile, dar de data aceasta, pentru comercian\u021bii care plecau de la R\u00e2\u0219nov era R\u00e2\u0219nov-Meghes-Paduchiosu-Gurguiatu-Talea-Valea T\u00e2rsei-Valea Provitei-Filipe\u0219ti. Practic to\u021bi cei care ocoleau v\u0103mile venind sau merg\u00e2nd c\u0103tre Ardeal treceau \u0219i poposeau prin Satul Banului. La intersec\u021bia acestor drumuri, extrem de importante \u00een perioada medieval\u0103 dar \u0219i mai t\u00e2rziu, s-a dezvoltat un han foarte frumos \u0219i foarte mare. Importan\u021ba acestui han a fost at\u00e2t de mare datorit\u0103 pozi\u021bion\u0103rii sale exact la \u00eent\u00e2lnirea zonei de c\u00e2mpie cu zona de munte, unde negustorii f\u0103ceau schimbul de c\u0103r\u0103u\u0219i \u0219i marf\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a>
Ruinele Hanului de la Dud – 1923<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen fa\u021ba acestui han zilnic avea loc un t\u00e2rg. Practic to\u021bi comercian\u021bii care se \u00eent\u00e2lneau la aceast\u0103 intersec\u021bie de drumuri \u00ee\u0219i scoteau produsele la v\u00e2nzare \u0219i formau astfel un t\u00e2rg mare \u0219i important. \u00cen jurul acestui han \u0219i al acestor drumuri comerciale, u\u0219or-u\u0219or a \u00eenceput s\u0103 se dezvolte pe versantul vestic, Satul Banului.<\/p>\n

Dup\u0103 perioada Evului Mediu satul a cobor\u00e2t de pe deal pe actualul lui amplasament, unduindu-se odat\u0103 cu albia r\u00e2ului Provita.<\/p>\n

\u00cen timpul celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial aceasta a fost o zon\u0103 foarte activ\u0103 militar, satul av\u00e2nd pe teritoriul lui mai multe puncte de ap\u0103rare antiaerian\u0103 ce ap\u0103rau prima rafin\u0103rie din lume, Steaua Rom\u00e2n\u0103 din C\u00e2mpina.<\/p>\n

Zona este una bogat\u0103 \u00een z\u0103c\u0103minte naturale, ape termale, ape s\u0103rate \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd petrol, fiind una din pu\u021binele zone din \u021bara punctate pe harta satelor cu pu\u021buri naturale de petrol de la Muzeul Petrolului din Ploie\u0219ti. Practic, a\u0219a cum povesteau mul\u021bi dintre \u00eenainta\u0219ii \u0219i bunicii no\u0219tri, \u00een sat existau f\u00e2nt\u00e2ni de petrol de unde mergeau \u0219i scoteau cu g\u0103leata, ca din f\u00e2nt\u00e2na de ap\u0103, petrolul necesar \u00een gospod\u0103rie. Oameni gospodari fiind, s-au specializat \u00een diverse meserii, de la t\u00e2mpl\u0103rie p\u00e2n\u0103 la producerea varului. Cei mai iscusi\u021bi dogari, t\u00e2mplari, rotari erau \u00een Satul Banului.<\/p>\n

Tot Satul Banului este \u0219i zon\u0103 bogat\u0103 \u00een ciuperci de p\u0103dure extrem de gustoase. Datorit\u0103 gastronomiei locale bogat\u0103 \u00een re\u021bete cu ciuperci de p\u0103dure dar \u0219i a faptului c\u0103 localnicii mergeau aproape tot timpul anului cu ciuperci de v\u00e2nzare \u00een marile ora\u0219e, s\u0103tenii au primit \u00een timp, denumirea de \u201cbure\u021bari\u201d.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, oamenii din sat sunt oameni vrednici care au \u0219tiut s\u0103 se chibzuiasc\u0103 pentru a-\u0219i construi cele mai frumoase gospod\u0103rii dar au \u0219tiut \u00een acela\u0219i timp s\u0103 se \u0219i distreze, satul av\u00e2nd \u00een perioada interbelic\u0103, un num\u0103r foarte mare de pr\u0103v\u0103lii cochete.<\/p>\n

\"\"<\/a>
C\u00e2rciuma lui Ghita Stan Dobre – 1968<\/figcaption><\/figure>\n

Principala pr\u0103v\u0103lie din Satul Banului,\u00a0era pr\u0103v\u0103lia lui Ghi\u021b\u0103 Stan Dobre \u0219i se afla \u00een centrul satului, la intersec\u021bia celor mai importante dou\u0103 drumuri din sat. Era at\u00e2t pr\u0103v\u0103lie c\u00e2t \u0219i c\u00e2rcium\u0103 \u0219i salon. De pe mesele din c\u00e2rcium\u0103 nu lipseau covrigii \u0219i gogonelele murate. \u00cen fiecare toamn\u0103 c\u00e2nd se puneau mur\u0103turi \u00een curtea lui Ghi\u021b\u0103 Stan Dobre era foarte mare agita\u021bie, se puneau mur\u0103turi \u00een tocitori foarte mari. De s\u0103rb\u0103torile mari, Sfintele Pa\u0219ti, Sf\u00e2ntul Petru \u0219i Sf\u00e2nt\u0103 M\u0103rie, curtea pr\u0103v\u0103liei lui Ghi\u021b\u0103 Stan Dobre era deschis\u0103. Interiorul acestei cur\u021bi era asem\u0103n\u0103tor cu al unui mic t\u00e2rg. Erai atras de gr\u0103tarul plin cu mici sau de terenul de popice, de mul\u021bimea micilor negustori ce-\u0219i expuneau m\u0103run\u021bi\u0219urile tentante \u00een special pentru copii. Copiii se puteau da \u00een scr\u00e2nciob, format din patru scaune duble ce se roteau \u00een jurul unui ax pus \u00een mi\u0219care cu ajutorul a patru b\u0103rba\u021bi, iar oamenii puteau \u00eenv\u00e2rti hore sau m\u00e2nca gogo\u0219i mari c\u00e2t o farfurie. Cea mai mare aglomera\u021bie din timpul zilelor de s\u0103rb\u0103toare o produceau copiii ce a\u0219teptau s\u0103 ocupe un loc \u00een scaunele ce urcau \u0219i coborau. C\u00e2nd banii se terminau, copiii, fugeau acas\u0103 de unde cereau sau \u0219terpeleau ou\u0103 pe care le aduceau drept tax\u0103 la scr\u00e2nciob.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>
Ghita Stan Dobre<\/figcaption><\/figure>\n

Casa de Oaspe\u021bi Satul Banului se afl\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul mo\u0219tenit de la str\u0103bunicul nostru Ghi\u021b\u0103 Stan Dobre, celebru c\u00e2rciumar \u00een sat \u0219i mare gestionar de parchet de exploatare. Casa este construit\u0103 \u00een stil arhitectural popular muntenesc, folosind exclusiv elemente arhitecturale \u0219i tehnici de construc\u021bie din zon\u0103, dar \u0219i foarte multe materiale recuperate de la casele, morile \u0219i grajdurile vechi ale satului.<\/p>\n

Gospod\u0103ria de la Casa de Oaspe\u021bi Satul Banului \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne aduc\u0103 \u00een atmosfera autentic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a gospod\u0103riilor mosnenilor care au tr\u0103it pe aceste dealuri, \u021b\u0103rani liberi, vrednici, iscusi\u021bi \u0219i avu\u021bi. Gospod\u0103ria mo\u0219neneasc\u0103 se afl\u0103 \u00een mijlocul unei livezi de pruni, a\u0219a cum \u0219i str\u0103bunicul Ghi\u021b\u0103 Stan Dobre avea planta\u021bi pentru a produce \u021buica \u00een cele cinci cazane pe care le de\u021binea.<\/p>\n

Legenda s\u0103teasc\u0103 spune c\u0103 \u00eentr-un an a produs at\u00e2t de mult\u0103 \u021buica \u00eenc\u00e2t borhotul a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een Dun\u0103re. P\u00e2n\u0103 \u00een Dun\u0103re suntem siguri c\u0103 nu a ajuns dar cu to\u021bii \u0219tim c\u0103 orice legend\u0103 are un s\u00e2mbure de adev\u0103r.<\/p>\n

O mare parte din obiectele prezente \u00een gospod\u0103rie au apar\u021binut str\u0103bunicului nostru, cum ar fi \u0218areta cu care mergea toamna pe toat\u0103 Valea Provitei s\u0103 contracteze \u00een vederea achizi\u021bion\u0103rii de prune, \u0219aua de c\u0103l\u0103rie c\u00e2t \u0219i bastonul dar \u0219i o parte din mobilier, mobilier autentic din pr\u0103v\u0103lia str\u0103bunicului nostru, construit\u0103 cu aproxima\u021bie \u00een anul 1894 iar\u00a0 restul obiectelor sunt din sat. Astfel am \u00eencercat s\u0103 p\u0103str\u0103m autenticitatea Casei de Oaspe\u021bi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu alteram atmosfera cu obiecte din alte culturi sau din alte regiuni.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Satul Banului, poarta de intrare pe pitoreasca vale a Provitei, este primul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"class_list":["post-25","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/satulbanului.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/25","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/satulbanului.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/satulbanului.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/satulbanului.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/satulbanului.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/satulbanului.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/25\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/satulbanului.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}