FR
EN
DEÎn perioada februarie 2019 - augut 2023 au fost realizate lucrări de consolidare, restaurare și conservare a obiectivului de patrimoniu cultural - BISERICA “SFANTA TREIME” – SAT MAGURENI, COM. MAGURENI, JUD PRAHOVA. (Cod LMI - PH-II-m-A-16531) respectiv lucrări pregătitoare, lucrări de restaurare și conservare a elementelor arhitecturale a picturii interioare, a iconostaului si a structurilor de piatra, precum și lucrări exterioare pentru punerea în valoare a monumentului.
Proiectul : RESTAURAREA SI CONSOLIDAREA BISERICII “SFANTA TREIME” – SAT MAGURENI, COM. MAGURENI, JUD PRAHOVA, Cod SMIS: 116899, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, Apelul de proiecte nr. POR/2016/5/5.1/1, conform Contract de finanțare nr. 3826, in data de 25.02.2019, a făcut posibilă redarea credincioșilor și publicului larg a unui obiectiv de patrimoniu cultural restaurat, conservat și amenajat corespunzător în vederea desfășurării unor funcțiuni adecvate, compatibile cu statutul de monument istoric, astfel încât să poată să își îndeplinească misiunea sa liturgică, culturală, socială și educativă.
Pentru digitizarea și turul virtual al BISERICII “SFANTA TREIME” accesați RESTAURAREA SI CONSOLIDAREA BISERICII “SFANTA TREIME”.
Biserica Sfânta Treime din Măgureni este fostul paraclis al curții boierești.
Biserica păstrează parțial pictura originală (de la brâu în jos) a celebrului pictor Pârvu Mutu, realizată între 1693 și 1694. Picturile sunt impresionante prin desenul remarcabil și coloritul variat, prin frumusețea și expresivitatea lor. În biserica de la Măgureni, aureolele sfinților sunt realizate din tablă aurită, pentru a spori realismul compoziției.
Catapeteasma (realizată la Viena) pe care o putem vedea astăzi în biserică este cea originală din lemn de păr sculptat în stil brâncovenesc și învelit în foiță de argint. Pe catapeteasmă se găsește vulturul bicefal, simbolul cantacuzinilor.
În naos, pe partea dreaptă, se află reprezentarea foarte realistă a lui Brâncoveanu cu cei 4 fii ai săi, realizată de Pârvu Mutu. Faptul că această pictură se află în biserica ctitorită de vărul său, Pârvu Măgureanu, dovedește relațiile strânse și prezența lui Constantin Brâncoveanu în familia cantacuzinilor de la Măgureni.
Biserica are cel mai complet tablou votiv al cantacuzinilor. Această galerie de portrete a fost realizată pe doi pereți din naos și pronaos și înfățișează 60 de cantacuzini din Muntenia.
Ca și la Filipeștii de Pădure, pe scara ce duce la clopotniță se găsește și portretul lui Pârvu Mutu cu soția sa, singurul autoportret în care apare însoțit de aceasta.
Așa cum este menționat în pisania de la intrare, acest lăcaș este ctitoria Păunei Cantacuzino și a lui Pârvu Măgureanu (soția și fiul lui Drăghici Cantacuzino) la 1671.
În timpul cutremurului din 1838 turla și tavanul bisericii au căzut, iar după refacere, biserica a fost rezugravita integral prin grija lui Iordache Cantacuzino. Cu ocazia reparațiilor din 1916-1925, pictura originală a lui Pârvu Mutu a fost scoasă la lumină prin spălarea picturii mai noi.
