FR
EN
DEArhitectura Palatului Cantacuzino de la Florești este asemănătoare cu cea a Micului Trianon de la Versailles, de aceea, această clădire poartă numele “Micul Trianon”. Construcția sa a fost realizată alături de constructori și zidari din Franța, pentru ca în final palatul să arate cât mai aproape de modelul inițial.
Micul Trianon de la Florești a fost ridicat de Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul) și proiectat de către arhitectul Ion Berindei. Înainte de construcția Micului Trianon se pare că Nababul a chemat un cunoscut peisagist francez, Emile Pinard, pentru a restaura parcul și grădinile existente deja pe domeniu.
Pentru construirea acestui palat, pe care Nababul l-a ridicat pentru a-l dărui nepoatei sale Alice Cantacuzino, s-au utilizat cele mai noi tehnici și cele mai bune materiale ale epocii (beton armat, șine de cale ferată, granit). Zidurile exterioare au grosimea de peste un metru, iar fundația și demisolul clădirii au fost realizate din piatră, ceea ce explică rezistența clădirii. Construcția s-a ridicat pe trei nivele inegale, demisol, parter și etaj (la fel ca și Micul Trianon), iar în interior existau mai multe săli de bal pentru distracție.
Pe fațadă se află mai multe elemente spectaculoase : sculptura în basorelief care reprezintă doi îngeri ce poartă blazonul familiei, coloanele grupate în perechi, ancadramentele ferestrelor sculptate în piatră, care la fiecare nivel au un motiv diferit.
Din păcate, atât parcul, cât și palatul au rămas neterminate din cauza morții lui Gheorghe Grigore Cantacuzino în anul 1913 (la vârsta de 81 de ani în urma unei pneumonii), dar și din cauza izbucnirii Primului Război Mondial. Construcția a avut de suferit în timpul Primului Război Mondial când acoperișul a fost distrus, ceea ce a determinat degradarea generală a palatului. După terminarea acestuia, se pare că familia Cantacuzino nu ar mai fi investit bani în continuarea lucrărilor la Micul Trianon. În timp însă, clădirea și parcul au început să se degradeze, pereții placați cu piatră de Albesti fiind infestați cu bacilul Kock, o ciupercă ce atacă piatra, un fel de cancer al pietrei.
În prezent, există demersuri pentru restaurarea Micului Trianon, astfel încât această clădire să devină un centru cultural zonal.
Palatul se află în mijlocul unui parc despre care se spune că a fost realizat de un celebru peisagist austriac, Karl Friedrich Wilhelm Meyer, care se pare că ar fi fost chemat de către vornicul Grigore Cantacuzino (în jurul anului 1840) pentru a amenaja domeniul de la Florești. În acest parc, vornicul Grigore Cantacuzino a construit între 1826 – 1830 o biserică, restaurată de soția sa în 1876 și pictată de Gh Tăttărescu. Alături de biserică, vornicul a construit un conac, în care astăzi funcționează un sanatoriu.
